022 240-044 067 289-933
RO RU EN

La o cafea cu Silvia Feraru, mediator comunitar, membru a secretariatului CVR

Cca 80% din angajatori discriminează romii la angajarea în câmpul muncii, chiar dacă corespund cerinţelor”

-Dna Silvia Feraru, de 7 ani Dvs. activaţi în calitate de mediator comunitar în primăria Cărpineni. Cine este mediatorul comunitar şi care este rolul său în comunitate?

-Mediatorul comunitar este persoana de etnie romă din localitatea compact sau mixt populată de romi, responsabilă de asigurarea eficientă a accesului beneficiarilor la servicii de asistenţă socială, educaţie, asistenţă medicală, încadrare în câmpul muncii, documentare, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, alte servicii în caz de necesitate, prin comunicarea eficientă cu instituţiile de resort din localitate. Mediatorul comunitar lucrează într-o direcţie echilibrată cu instituţiile publice şi comunitatea facilitând comunicarea şi cooperarea între ele, ajutând la depăşirea diferenţelor culturale şi de statut. În această relaţie ambele părţi sunt considerate ca având în mod egal interese legitime. Rolul mediatorului comunitar este de a îmbunătăţi nivelul de trai al comunităţii de romi prin conştientizare şi abilitarea populaţiei de etnie romă. Mediatorul comunitar are un rol important pentru comunitatea romă, fiind persoana care creează acces la serviciile statului într-un mod nediscriminatoriu. Rolul primar al mediatorului privind comunicarea cu beneficiarii este de a identifica corect problema şi de a găsi soluţia. Avantajele unei abordări de acest fel sunt multiple, principalele constând în faptul că beneficiarul nu trebuie să caute doar soluţia în resursa financiară, dar poate să intervină în diferite probleme având cunoştinţe de cauză. Astfel, mediatorul comunitar are rolul de a integra corect romii în societate, prin conştientizare, abilitare şi mediere. În scopul susţinerii activităţii mediatorului comunitar, în anul 2016, mediatorii comunitari s-au mobilizat pentru a iniţia înregistrarea Asociaţiei Naţionale a Mediatorilor Comunitari din RM care la moment îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Scopul de bază al Asociaţiei este protejarea drepturilor civile, economice, sociale, culturale şi a altor drepturi şi libertăţi legitime ale persoanelor de etnie romă, promovarea funcţiei şi dezvoltarea potenţialului mediatorilor comunitari. În cadrul Asociaţiei, sunt coordonator de programe. Membrii Asociaţiei obşteşti sunt mediatorii comunitari din localităţile unde a fost instituită funcţia respectivă.

-La 8 aprilie, a fost marcată Ziua Mondială a romilor, a cărei scop este de a sărbători cultura romani şi a creşte gradul de conştientizare a problemelor cu care se confruntă romii. Care sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă această etnie, inclusiv în teritoriul pe care îl deserviţi?

-La Congresul Mondial al Romilor, desfăşurat la Londra, în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Romilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al romilor, cântecul "Gelem, gelem”. De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei. Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Romilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO. Potrivit art.10 (2) din Constituţia Republicii Moldova, „Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase”. Astfel, la data de 8 aprilie, se sărbătoreşte ziua internaţională a romilor şi în Moldova. Unii romi trăiesc în adevărate palate, alţii îndură sărăcia. Însă, cert este faptul că cetăţenii de etnie romă continuă să fie discriminaţi, cu regret recunosc că problema integrării în societate a romilor continuă. Dacă şcolarizarea şi abandonul şcolar era o problema pentru copiii de romi din com. Cărpineni, acum copiii merg 100% la şcoală şi grădiniţă, însă există problema reuşitei şcolare şi implicării copiilor în diferite activităţi. Majoritatea romilor nu au un post de muncă stabil, la angajare sunt discriminaţi şi nu sunt luaţi la muncă. Dacă vorbesc despre o femeie romă care vrea să lucreze în calitate de deridicătoare, ea nu este acceptată din considerentul că este romă. Eu personal la angajare am fost discriminată, am fost numită de consilieri că nu trebuie să activez în cadrul primăriei că sunt o ţigancă şi aşa ceva nu a mai fost şi nu are cum să fie. Este important să înţelegem care sunt tradiţiile, valorile, aspiraţiile şi nevoile comunităţilor rome, pentru a găsi soluţii de incluziune socială a membrilor acestei minorităţi.

-Recent, într-un spot video realizat în cadrul campaniei „Şi tu poţi”, Dvs. îndemnaţi femeile să depăşească provocările şi să se bucure de drepturile lor. Ce drepturi le sunt lezate, de obicei, reprezentanţilor etniei rome?

-Despre drepturi şi lezarea acestora este mult de vorbit, dar dacă să vorbesc despre romi, mă doare sufletul de nedreptăţile cu care sunt trataţi romii în societatea noastră. Pe de o parte, sunt şi ei vinovaţi de neconştientizarea unor lucruri pe care ar fi trebuit să le obţină la timpul său, pe de altă parte, statul nu a conştientizat că trebuie să pună în practică sancţionarea cetăţenilor care promovează şi aplică steriotipuri faţă de minoritatea romă. În com. Cărpineni, romii au început sa-şi cunoască drepturile şi obligaţiile faţă de neam, de ţară şi le pun în aplicare. Ei au încredere în activitatea mea, în suportul pe care îl ofer pentru ei şi împreună reuşim să depăşim provocările pe care le avem. De ce sunt realizate diferite spoturi de împuternicire şi conştientizare? Fiindcă vreau ca oamenii în general, fiind romi sau ne-romi, să înţeleagă că indiferent de etnie, de provocările pe care le avem în viaţă, se poate reuşi dacă este dorinţă. Trebuie să demonstrăm lumii că nu este corect să judeci omul fără să-l cunoşti.

-Nu credeţi că, uneori, drepturile romilor sunt încălcate din motiv că aceştia nu au studii de bază, acte de identitate sau loc de muncă? Este problema societăţii sau, totuşi, a persoanelor în parte?

-La nivel de ţară, cca 80% din populaţia romă matură este analfabetă. Cu referire la localitatea Cărpineni, când am început activitatea de mediator, cca 30% din copiii romi nu frecventau şcoala, iar grădiniţa - cca 80%, dintre aceştia doar 40% finalizau 9 clase, doar 10% încheiau studiile cu diplomă d eabsolvire, iar ceilalţi cu certificat de frecvenţă a şcolii. În contextul dat, am început să studiez profund acest fenomen, ca, în rezultat, să observ că, de fapt, copiii romi nu erau implicaţi în activităţi extraşcolare, profesorii nu acordau atenţia necesară în procesul de educaţie copiilor romi, fără să cunoască problemele copiilor cu care se confruntau în afara şcolii. Odată cu venirea mea în funcţie, am început să conlucrez foarte strâns cu instituţiile de învăţământ şi familiile copiilor de romi, actualmente toţi copiii romi de vârstă preşcolară merg la grădiniţă, 2 copii de romi au absolvit 12 clase, iar ceilalţi copii încheie cu succes 9 clase, după care merg la colegii şi şcoli profesionale. Din considerentul că mulţi romi maturi sunt analfabeţi, nu dispun de acte de identitate şi nu sunt încadraţi în câmpul muncii, ei sunt mai vulnerabili. Astfel, această categorie de cetăţeni sunt supuşi mai des discriminării. Un studiu realizat de societatea civilă romă a demonstrat că cca 80% din angajatori discriminează romii la angajarea în câmpul muncii, chiar dacă corespund cerinţelor. Stereotipurile aplicate masiv faţă de comunitatea de romi împiedică dezvoltarea societăţii per ansamblu, mai cu seamă a romilor. După cum am menţionat mai sus, în procesul meu de angajare în calitate de mediator comunitar, eu venind dintr-o familie de romi respectabili, cu un statut social bun, fiind şi lideră a comunităţii de romi din Cărpineni, totuşi am fost discriminată, şi atunci puneţi-vă întrebarea ce se întîmplă cu romii simpli, care vin din familii social-vulnerabile - dezastru.

-Ce ar trebui să întreprindă romii pentru a-şi apăra drepturile şi a sparge stereotipurile atât de adânc înrădăcinate de societate cu privire la ei?

-Drepturile romilor nu sunt încălcate de ei însuşi, dar de către ne-romi şi instituţiile statului. În pofida faptului, că există un plan de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2016-2020, aprobat prin HG nr. 734, prin care statul recunoaşte gradul de vulnerabilitate a romilor şi totodată îşi asumă responsabilitatea de îmbunătăţire a vieţii romilor, totuşi romii rămân în afara dezvoltării sociale. Etnicii romi, pentru îmbunătăţirea vieţii lor, ar trebui să se mobilizeze şi să fie mai insistenţi ca statul să-şi asume responsabilitatea în implimentarea acestui plan.

-Cultura romă este una deosebit de pitorească. Vă rugăm să ne vorbiţi despre aceasta, despre unele tradiţii şi obiceiuri frumoase, muzică, dans etc, ce o caracterizează, dar şi despre oamenii frumoşi care o reprezintă.

-Din păcate, tradiţia şi cultura romilor se pierde în RM. Ne-romii nu cunosc despre obiceiurile tradiţionale ale romilor, făcând din aceasta un circ, crezând că tradiţia şi cultura romilor se limitează doar la dans, cântec şi furat, din păcate chiar profesorii care ar trebui să fie promotorii în şcoală a culturii fiecării minorităţi, ei însăşi mai folosesc steriotipuri cum ar fi: fii cuminte că o să te fure ţiganii, eşti îmbrăcat ca un ţigan, nu fiţi gălăgioşi ca ţiganii ş.a. Datorită tradiţiei şi culturii romani, romii s-au păstrat ca etnie chiar dacă mulţi au vrut şi mai doresc ca romii să dispară ca minoritate etnică. Instituţiile statului, inclusiv în raionul Hânceşti, nu dezvoltă potenţialul cultural al romilor şi nu implică romii în activităţi culturale ale localităţilor. O bună parte din romi nu mai vorbesc limba romani din frica de a nu fi discriminaţi, astfel, încetul cu încetul, copiii romi încep să nu cunoască limba romani, care este elementul de bază al tradiţiei romani.

-În final, vă rugăm să veniţi cu un îndemn sau un mesaj către societate, dar şi către reprezentanţii etniei rome din raionul nostru...

-Romii rămân grupul cel mai sărac şi marginalizat din punct de vedere social, în mare măsură exclus din dezvoltarea politică şi economică a ţării. De aceea, rog ca statul să ducă cont de Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din RM şi să aloce resurse financiare pentru a putea fi implimentat. Instituţiile care activează în beneficiul oamenilor să nu mai aplice steriotipuri faţă de minoritatea romă, să fie înţelegători la nevoile şi solicitările romilor, dacă merge vorba de implimentarea unei activităţi pentru romi, rog să fie făcută cu romi. Să nu uitaţi că există mediatorii comunitari care ştiu cel mai bine problema comunităţii de romi şi puteţi să obţineţi o consultare privind iniţierea unor activităţi care ar veni în suportul romilor, deoarece mediatorii au un mod diferit de abordare, fiindcă ei vin din acelaşi mediu de viaţă. Nu în ultimul rând, aş vrea să vin cu un mesaj către romii din raionul nostru şi nu numai, poate acest mesaj îl vor citi şi alţi romi din ţară. Vreau să nu vă temeţi de identitatea voastră etnică, să nu vă fie ruşine să recunoaşteţi că sunteţi romi. Fiţi demni de etnia pe care o aveţi, dar ceeea ce trebuie să faceţi pentru asta este să luptaţi, să luptaţi cu voi însăşi, să depăşiţi emoţiile atunci când sunteţi discriminaţi. Dacă o să depăşiţi momentul dat, veţi reuşi, veţi conştientiza importanţa voastră de a vă afirma pozitiv în societate, pentru că trebuie să o faceţi în folosul copiilor voştri. Nimeni şi nimic nu trebuie să vă oprească din dorinţa de a vă schimba gândirea spre bine. Mult depinde de noi, romii, cum vom pune în practică capacităţile şi abilităţile obţinute pe parcursul vieţii.

-Vă mulţumim pentru interviu!

Elena ZAIŢEV